Casa de Vinuri Cotnari Podgoria Cotnari

Cotnari…ca pecetea pe un hrisov

Love this post.0

,, Nu există o altă podgorie românească despre care să se fi scris atât de mult”

Jurnalist cu mare experiență în presa de turism – Mihai Ogrinji este cel care de peste 35 de ani editează și scoate de sub tipar renumita revistă ,,România Piorească”. Este membru în multe asociații de scriitori și jurnaliști, fiind președintele Asociației Jurnaliștilor de Turism din România.
,,Românii sunt de-o nobilă rădăcină cu vița de vie. O obârșie privilegiată, un destin strălucitor. Grasa de Cotnari, Feteasca albă, Busuioaca ori Frâncușa, sunt tot atâtea cetăți vii, care n-au putut fi cucerite și supuse niciodată. De altfel, fiecare podgorie ce se respectă, indiferent de colțul țării în care s-ar afla, a avut, are sau ar trebui să aibă în cultură, vechile soiuri autohtone -inconfundabile peceți românești pe întinsul viticulturii mondiale.

Mihail Sturza, avea să fie însă, la 1834, ultimul domn moldovean cu proprietate particulară la Cotnari. În tot acest răstimp însă, dând loc adesea la nemărginite drame mocnite ori în veci nevindecate, numărul stăpânilor de vie avea să sporească permanent, ei fiind, de felul lor, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori. Ca să nu mai vorbim de mănăstirile, cam de pe tot întinsul Moldovei, de bisericile și slujitorii acestor lăcașe în posesia cărora an de an au intrat suprafețe însemnate de vie. ”La 1853 – scria Radu Rosetti – singură moșia Cotnari, din cauza viilor renumite, atingea o arendă de aproape 52 lei vechi falcea, iar din toate celelalte nici una nu ajungea măcar la o arendă de 15 lei de falce”. Dar dacă proprietarii, cu toate patimile lor, au fost vremelnici, podgoria, în schimb, și-a sporit fala din veac în veac. Viile ei acopereau, în urmă vreme, nu numai pământurile ce aparțineau Cotnariului, ci și dealurile altor sate vecine. Fie că este vorba de Cârjoaia și Horodiște, de Zbereni și Hodora, de Fetești și Scobinți ori de Belcești și Ceplenița.
Documente care să consemneze cu exactitate hotarul și suprafețele acestor vii nu există, din păcate. Mai ales pentru perioadele mai îndepărtate, fiindcă în secolul trecut, unele statistici s-au făcut, totuși. De pildă, una din anul 1830 ne lasă cunoscut faptul că, la un loc, viile Cotnariului se întindeau pe 1529 de pogoane, ceea ce însemna că la 1859, Cotnariul avea în jur de 910 hectare cu vie, iar 36 de ani mai târziu, găsim doar 617 hectare, din întinsul cărora făceau parte și câteva plantații cu pomi fructiferi.
La o primă vedere, această cifră ne-ar putea mira. În realitate însă ea nu e deloc surprinzătoare. Este cert că suprafețele cu vii, mult mai mari prin valea vremurilor, s-au tot restrâns, de acest proces nefiind străine nici tranzacțiile, vânzările și cumpărările frecvente ori dările tot mai
consistente pe care trebuiau să le plătească în natură – țăranii care dispuneau de o ”palmă”de vie. Apoi, interesul major era ca vinul să se vândă la un preț cât mai ridicat și nu să se sporească plantațiile. Să nu uităm, totodată, că această ultimă cifră datează din perioada când ravagiile filoxerei începuseră să se facă bine simțite, semnele necruțătoarei calamități instalându-se la Cotnari, în toamna anului 1890.

Și încă nu-i spus totul. În limbajul ceva mai sec, de astă dată, al specialistului, locul se întrupează dintr-o succesiune de soluri, de la cernoziomuri levigate la cele de pantă, de la rendzine calcaroase la cele renzinoide; 45 la sută din suprafața totală a meleagului, o dețin
versanții cu expoziție sudică și sud – vestică, a căror înălțime se situează în jurul a 350 metri ; 3037 0 C este suma anuală a gradelor de temperatură, cea a precipitațiilor fiind de 471 mm ; peste toate domină un fenomen de foehnizare care sporește, alături de celelalte elemente amintite, condițiile pedoclimatice atât de prielnice cultivării viței de vie la Cotnari. Frumoasă ispravă a naturii și superbă lucrare a omului e podgoria Cotnari! Vinul bun, închinat cu măsură, totdeauna a îmbogățit sufletul și a ascuțit gândul. Nesfârșită îi este lauda ce i s-a adus, fără vârstă sunt și nenumăratele pagini în care este proslăvit. Licorile de Cotnari au stârnit avântul unor condeie celebre ale limbii noastre, neprețuite  rămânând, prin informație, vechime și măiestrie, rândurile scrise prin veacuri. Fără ”Descrierea Moldovei”, bunăoară, podgoria Cotnari ar fi fost, sub toate aspectele, ceva mai săracă.
Nu puțini sunt cei care până la Dimitrie Cantemir ne lasă veste despre faima podgoriei moldovene, nimeni însă n-a înțeles mai bine ca el importanța și rostul viilor care întrec ”toate celelalte bogății ale pământului”.

Autor: Mihai OGRINJI
Președinte
Asociația Jurnaliștilor
de Turism din România

Pe același subiect

SELECȚII COTNARI

FRÂNCUȘĂ, CHATEAU, BLANC, BUSUIOACĂ, FETEASCĂ NEAGRĂ ROSE,FETEASCĂ NEAGRĂ ALB SEC Frâncușa, vinul sec al podgoriei Cotnari, reușește să adune parfum fin, lejer și aromă particulară, conferindu-i o notă florală autentică. Culoarea galbenă cu nuanțe verzui bucură ochiul, iar gustul unic, datorat unei note înviorătoare este susținut de o bună aciditate. Aroma delicată și parfumul sunt […]

Love this post.0

PACHETE TURISTICE LA CRAMA COTNARI

PACHET 10 €/pers Pachetul este accesibil doar cu rezervare minim 10 persoane, în fiecare zi de luni pana vineri, pana la ora 15:30, în incinta Combinatului de vinificaţie Cotnari – intrarea de pe şoseaua Târgu Frumos – Botoşani, în dreptul localităţii Cotnari. Vizită în cramă + O sticlă de vin cadou PACHET 15 €/pers Pachetul […]

Love this post.0

CASA DE VINURI COTNARI

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect ambițios, început în anul 2007, prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră. Casa de Vinuri Cotnari a luat naștere din inițiativa celei de-a doua generații a principalilor acționari […]

Love this post.0