Parteneri Tradiții

Dragobetele – Sărbătoare românească cu origini dacice

Love this post.2

Dragobetele – Sărbătoare românească cu origini dacice


Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (…), patron al  dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”.
Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”.
Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos și bun”.
Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”.
A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El
este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară.
O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările.
Marcel Lutic a afirmat că în trecut, Dragobetele era „o zi frumoasă pentru băieții și fetele mari, ba chiar și pentru bărbații și femeile tinere”. Dragobetele mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.

Rezervări:

HOTEL RESTAURANT DIPLOMAT – IAȘI
VINERI 21 FEBRUARIE – Petrecere românească
Informații și Rezervări – 0751 279 002

RESTAURANT PIVNIȚA BOIEREASCĂ – IAȘI
SÂMBĂTĂ 22 FEBRUARIE – Seară românească
Informații și Rezervări – 0752 280 388

Pe același subiect

FRUMOASA ȘI MIRIFICA DELTĂ A DUNĂRII

O incursiune de trei zile în universul fermecător al Deltei, cu urmașul cazacilor ucrainieni Eduard ACSENTE, ghid de turism pentru deltă   Cine nu a ajuns încă în Delta Dunării, nu știe ce a pierdut ! Un univers întreg de peisaje, de culori și de vegetație. În luna mai am fost invitat de către prietenul […]

Love this post.2

VACANȚĂ ÎN AMMOULIANI

Insula care mai păstrează încă, din smerenia satului grecesc Din cele aproape 6000 de insule grecești, doar 227 sunt locuite, cea mai mare fiind Creta, loc în care nu am ajuns încă. Anul trecut, prin amabilitatea colegilor din AJTR, am fost invitat într-o vacanță, pe o insulă de care nu mai auzisem vreodată – Ammouliani. […]

Love this post.2

ÎN VIZITĂ LA NEA MARIN PREDUȘEL

Născut în județul Teleorman, satul Troianul, într-o familie cu veleități muzicale, nea Marin a fost pasionat de fluier și de toate instrumentele de suflat. Fratele său mai mare, cânta deja într-o formație de fluierași, dar el și-a dorit să exceleze și să ajungă ca talent pe idolul din acea perioadă, Ion Lăceanu. Plecat de la […]

Love this post.2